Silviu Prescorniţoiu

Dinamo – Pandurii (2-0, la pauză 0-0) s-a disputat cu porțile închise. Într-o atmosferă seacă, fără spectatori, fotbalul oferit de cele două combatante a fost la fel de sec. Așa cum este și ultimul… pahar de vin sec, după desert. Am văzut un spectacol de slabă factură, în care Dinamo și Pandurii ne-au oferit fotbalul cu pipeta.
În prima repriză, „pandurii” pregătiți de Petre Grigoraș au arătat destul de bine. Au lăsat impresia că puteau produce surpriza. Mi-au plăcut Vranjes (3 apariții periculoase, la finalizare; bun tehnician, nu stă pe gânduri când trebuie să verticalizeze sau să șuteze la poartă, combină eficient, în viteză, dar și are unele momente când iese total din joc), Stronmajer (știe jocul, intră bine în combinațiile cu oamenii din linia a doua, dar și stă bine în fazele de careu, atacă bine poarta, e util la fazele fixe), Brata (mereu activ pe stânga, iese bine la pressing, centrează frecvent, curajos), Pintilii și Chiricheș (nu degeaba au fost chemați la națională de selecționerul Pițurcă, la acțiunea „San Marino”). Mă gândeam că, măcar după pauză, Pandurii trebuie (sigur) să înscrie.
În schimb, dinamoviștii au fost apatici, lipsiți de idei și atitudine. Nici măcar de la punctul cu var (Lazăr a parat șutul trimis de Cătălin Munteanu, după un penalty văzut doar de arbitru – asistentul de pe partea respectivă ațipise -, la o intrare asupra lui Torje) nu au putut marca. Au făcut-o regulamentar (Niculae), însă același „central”, la semnalizarea aceluiași tușier, a anulat aiurea golul. Arbitrajul – modest, nesigur, cu decizii pripite, lipsit de experiență, însă fără a avantaja, vădit, vreuna din părți. Poate și brigada a simțit ceva și s-a deconectat, voit, de la meciul din „Groapă”.
În repriza secundă, Pandurii m-a dezamăgit cumplit. Nu a existat pe teren. N-am înțeles nimic din strategia lui Grigoraș. Haos total! Echipa din Târgu Jiu a jucat la mișto, ca-n curtea școlii. Practic, „pandurii” au ieșit de la vestiar fără arme, au ridicat mâinile și s-au predat direct, fără luptă, în fața unui adversar slăbit, vulnerabil, ușor de răpus. Pandurii din actul 2 – penibilă de la un capăt la altul.
În schimb, ceva mai vioaie, Dinamo și-a văzut interesul și a punctat atunci când trebuia, prin Dănciulescu (47) și Marius Niculae (71, penalty scos de Torje). Liviu Ciobotariu a mutat inspirat la pauză, Dorel Stoica, la primul meci în tricoul lui Dinamo, fiind cel care a împins jocul spre careul advers. Și „Piticul” Torje s-a mișcat mai bine, cu toate că a avut o mare ratare, singur cu poarta în față. Fundașul central Dragoș Grigore mi-a lăsat, și acum, o impresie plăcută. Sper că nu se va „altera” și el, ca mulți alții, pe parcurs.