Silviu Prescorniţoiu

Pentru sensei Mihai Ioghen (centura neagră, 5 dan WSKF) practicarea artelor marțiale, în speță a stilului de karate shotokan WSKF (în toamnă se împlinesc 33 de ani de când a intrat prima oară în sala de karate), nu mai este, de multă vreme, un simplu sport. I-a devenit un adevărat mod de viață. Înainte de 1990, în România regimului comunist, a trăit și a practicat artele marțiale în clandestinitate, în săli de sport închise, departe de ochii „cârtițelor”. A deschis prima sală în 1986, lângă București, pe un șantier. Mai târziu, în 1988, s-a mutat la oraș (Liceul Unirea din București). În timp, Mihai Ioghen a format și crescut mai mult de o mie de karatiști. După startul participărilor românești la concursurile internaționale (după 1990, bineînțeles), câțiva dintre aceștia au ajuns campioni naționali, europeni și mondiali. În prezent e președinte al clubului Toshirom 2003, din București, și reprezentant recunoscut de sensei Hitoshi Kasuya (instructor șef al World Shotokan Karate-Do Federation – WSKF, centura neagră, 8 dan) al stilului de karate shotokan WSKF în România. Până în toamnă, sensei Mihai Ioghen intenționează să refacă din temelii Federația Organizațiilor de Karate-Do Shotokan (FOKS), în așa fel încât, în viitor, România să devină un nume respectabil, de care să se țină cont, în structurile mondiale WSKF. Aflați de aici informații exclusive din culisele războiului orgoliilor și intereselor purtat, de-a lungul timpului, între diferitele tabere și grupuri din artele marțiale din România.